ca niciodată, peste noapte, toți vecinii mei s-au ascuns in case, fiecare in același întuneric. doar lumina mea se îneacă cu un nor – m-a orbit – și mă lasă dansând cu greierii atotputernici (ei schimbă noaptea-ntreagă cu liniștea lor)
tu m-ai lăsat cu ochii-n cafea, nu ii mai pot închide nici noaptea, mă bântuie umbra pe care o lăsai asupra lor
cu lipsa ei mă-mbăt
și nici norul n-are ploaie
la cât ai scuturat copacii din inima mea
și m-ai lăsat.
n-ai mai făcut să plouă decat norul din mine și așa am secătuit o lume-ntreagă de cuvinte. eu am dat pe-afară de emoții iar tu ai făcut loc greierilor să tacă.
nu pot să cred că și vecinii mi i-ai băgat la somn
și doar eu nu pot să mai adorm.
Altceva cu o pisic-... 